ECOBASE
http://www.ecobase-project.eu/
Perioada: 01.08.2017 – 31.12.2020
Director de proiect: Mihai Chiran
Autoritatea contractanta: UEFISCDI
Buget: Buget ECO-BASE – Picoil Info Consult
Rapoarte: RST ECO-BASE 2017
Articole: CO2-EOR possibilities in Romania (ECO BASE) Sursa: Link
Injection and storage of CO2 – Efficient method for increasing Oil recovery (ECO BASE) Sursa: Link
Obiective ECO-BASE
Obiectivul general al proiectului ECO-BASE a fost implementarea foilor de parcurs detaliate și integrate pentru CCUS, (prin captare de C02, transport și injecție de C02 în zăcăminte de petrol ca metodă de recuperare secundară – C02-EOR și de stocarea C02 în zăcămintele depletate) în Europa de Sud-Est.
Obiectivele concrete ale proiectului au fost:
- Definirea cadrului regional european CCUS.
- Identificarea de posibile rute de parcurs pentru anumite clustere (inclusiv surse, EOR și situri de stocare) din regiune.
- Analiza aspectele legislative privind oportunitățile și impedimentele în implementarea C02-EOR în România
- Realizarea unor planurile de dezvoltare a sitului din cadrul studiilor de caz.
Echipa Picoil Info Consult a participat, împreună cu partenerii, la identificarea zăcămintelor de petrol care se pretează la injecție și/sau stocare de CO2 și la realizarea studiului de caz pentru România.
Rezumat ECO-BASE
În cadrul proiectului ECO-BASE s-a făcut un inventar al tuturor zăcămintelor de petrol pe care ar putea fi aplicată tehnologia de injecție a C02, ca metodă de recuperare secundară (C02-EOR), cât și ca metodă de stocare în zăcămintele depletate.
Inițial au fost avute în vedere 120 zăcăminte potențiale. Pe baza criteriilor specific, a datelor publice disponibile, cât și al localizării față de sursele potențiale de C02 au fost selectate 17 zăcăminte, grupate în 6 clustere de dezvoltare regională a CCUS în România.
De asemenea, au fost analizate aspectele legislative privind stocarea geologică a dioxidului de carbon, cât și oportunitățile și impedimentele în implementarea C02-EOR în România.
Pentru România, în urma analizării clusterelor regionale și pornind de la interesul manifestat de operatorul centralei Ișalnița, s-a selectat ca studiu de caz, posibilul lanț CCUS format din sursa Ișalnița și câmpul petrolier Brădești, din regiunea/clusterul Oltenia.
Pentru acest studiu de caz s-au elaborat patru scenarii majore pentru dezvoltarea lanțului, definite din perspectiva operatorului de petrol, anume:
- Scenariul uzual (Business as usual scenario -BAU)
- Scenariul pilot, pentru 5 ani de injecție C02-EOR, aplicat pe 10% din câmpul petrolier
- Scenariul cu injecție de C02-EOR la nivelul întregului zăcământ, cu implementare după cazul pilot
- Scenariul cu injecție de C02-EOR la nivelul întregului zăcământ, cu implementare în perioada următoare
Datorită faptului că datele de intrare ale zăcământului Brădești sunt relative și incomplete, pentru toate scenariile (scenariul uzual, pilot cu injecție de C02 după 2030 și cel cu injecție de C02-EOR imediat la nivelul întregului zăcământ) s-au generat trei prognoze de recuperare a țițeiului denumite curbe tip (CT). Acestea reprezintă cazuri de recuperare a țițeiului cu prevederi în cazurile unei recuperări scăzută, medie și ridicată. Aceste prevederi au la bază datele publice ale zăcământului Brădești ce sunt în concordanță cu datele empirice din proiectele de C02EOR selectate în SUA.